You are currently viewing 1 Martie 2021

1 Martie 2021

 

Cu speranța că situația globală se va îmbunătăți și restricțiile impuse de pandemie se vor ridica, anul acesta membrii ASCRA nu pot organiza și participa la îndrăgita și tradiționala acțiune de 1 Martie.

A trecut luna februarie, mai facem un semn în calendar. Soarele încălzește mai puternic, vlăstare noi înmuguresc, Dragobetele a legat noi logodne, iar natura strigă cu glas de pasăre: A venit primăvara!

Asta pentru ca poporul român sărbătorește venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. După vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an și se celebra sărbătoarea „Matronalia” la care se desfășurau serbările lui Marte, zeul forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii (dar și al războiului).

 

CE ESTE MĂRȚIȘORUL?

Semnificația mărțișorului a rămas aceeași de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii,al revenirii la viața. El ne aduce optimism și credință. Forma acestuia s-a schimbat în timp. La început mărțișorul era simbolizat printr-o moneda. Mai târziu apărea sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și rosu înșirate pe o ață. Acum mărgelele frumos colorate, ceramica și florile le-au luat locul.

ISTORIC

Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

PREZENT

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie.

În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar și în Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților . În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei, Maramureș, Bucovina, Banat și Bistrița-Năsăud pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete.

UN VIITOR INCERT

Fiecare popor se mândrește cu datinile și obiceiurile sale, tradițiile sunt o valoare ce se transmite de la o generație la alta. Astăzi, așa să fie oare?

Pentru unii etnografi, pentru cei ce trăiesc pe plaiurile românești, folcloriști, păstori, săteni și deopotrivă cărturari, Mărțișorul este ceva fermecat, de neprețuit. Un glas tainic al Naturii ce cheamă toate viețuitoarele la un nou ciclu al vieții. O împletire perfectă, echilibrată a luminii și a întunericului, a morții și a renașterii, a păcii și a războiului.

Pentru omul cotidian, Mărțișorul a devenit un obicei arhaic ce bunicii și cei în vârstă îl mai pomenesc, tinerii se sfiesc să poarte în piept Mărțișorul. Ori un obiect ce mai nou se înlocuiește cu un cadou modern, fără nicio însemnătate.

Pentru cei ce au lăsat în urmă patria mamă și au pribegit pe meleaguri străine, ce însemnătate mai are Mărțișorul?

Tu, cititorule, ai primit sau ai dăruit un Mărțișor astăzi, de 1 Martie?

 

Să auzim de bine!

 

This Post Has One Comment

  1. Marian

    Waw 8000 de ani, nu știam ca e o tradiție atat de veche

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.